Science is the best thing we can do. And I think it is better for men to seek order in a chaotic manner instead to study chaos in an orderly fashion.

Monday, September 21, 2009

Ideologie si specialisti

E greu de dialogat cu specialistii, si asta din mai multe cauze.
Intii ca multi, de fapt cei mai multi dintre ei tind sa-si extinda aria de competenta -- treaba asta o subliniaza inclusiv Plesu. Tipul specialist are intotdeauna morga: are aerul ca stie ce vorbeste, ca doar e specialist. Iar daca eziti sa-i accepti argumentele, se cheama ca nu te ajuta logica, sau ca citesti prea multa literatura de popularizare: pai ce fel de literatura ar trebui sa citesti mai intii daca nu esti specializat intr-un domeniu daca nu chiar literatura de popularizare? Einstein la rindul sau, in anii de inceput, dar si mult dupa aceea a citit literatura de popularizare si-i incuraja pe ceilalti sa o faca: el sustinea ca modul cel mai indicat de a-ti antrena intuitia stiintifica chiar asta este, sa citesti texte fara demonstratii matematice prea amanuntite. De cele mai multe ori, cuvintele si imaginile mai mult sau mai putin intuitive sint suficiente pentru a da seama de o teorie in ceea ce priveste ideile sale de baza (v. Penrose, un matematician de virf din anii '70). Sir Atiyah spune la rindul sau ca demersul intuitiv e de fapt preponderent in rationamentele unui matematician, demonstratia fiind doar una din etapele finale. E drept, "specialistii adevarati" ii desfid pe cei care citesc literatura de popularizare mai ales cind e vorba de nespecialisti.
Stiinta are totusi arsenalul sau ideologic formidabil dincolo de care doar creatorii de stiinta pot vedea sau pasi: specialistii pot face asta doar ocazional, de cele mai multe ori doar cu ajutorul altora. Ideologicul survine in stiinta prin interpretari: de pilda interpretarea probabilistica a functiei de unda data de Max Born (am mai vorbit despre ea).
In ceea ce ma priveste, cred ca am descoperit acest potential ideologic al stiintei foarte tirziu, iar pentru asta am platit un tribut (vezi acceeptiunea lui Popper privind stiinta: matematica nu intra aici).
Insa pentru linistirea cautatorului se poate spune cu indreptatire totusi ca liberul cugetator poate inca sa existe, chiar daca religiosii spun despre el ca este ateu iar "specialistii adevarati" spun ca e tributar literaturii de popularizare sau ca pur si simplu nu exista ca "scientist".
Dincolo de toate insa, chiar dincolo de faptul ca stiinta are un imens potential ideologic e tocmai acest fapt, imposibil de contestat: inflatia de specialisti. Si nu-i vorba ca aici avem de-a face cu o disipare de autoritate, ci pur si simplu de imprejurarea nefasta ca specialistul publica la nesfirsit ceea ce n-ar publica in conditii obisnuite, adica in conditiile in care pentru cariera sa lucrurile astea n-ar conta la fel de mult ca acum. Nu-i vorba de faptul ca poate -- trebuie sa o poata face --, ci de faptul ca o face fara discernamint. Ce inseamna asta? Inseamna inflatie de articole nesemnificative, si asta chiar in revistele de specialitate: adica se scrie mult si se descopera foarte putin. Stim insa ca altadata se scria mult mai putin si se descoperea mult mai mult. Tinea poate de un anume fel de educatie sa nu publici platitudini, chiar daca ti-ar fi fost acceptate. N-am idee ce anume s-ar putea face.
Se spune adesea ca informatia e putere: nu, inflatia de informatie poate insemna dimpotriva, slabiciune, haos, deriva, descompunere. Nici macar cunoasterea nu inseamna intotdeauna putere, desi e mai mult ca sigur o conditie a acesteia.

Monday, September 14, 2009

Postare la Dilema Veche, sub articolul lui Andrei Plesu

Sint ginditori care sustin ca drumul spre fundamente (cunoastere) se parcurge cu ajutorul speculatiilor. Se intimpla insa ca adesea speculam masiv si infructuos: ce e de facut in asemenea situatii?
Sensul celei de-a opta note imi scapa aproape cu totul. E bine insa ca Marguerite Yourcenar aminteste de paradox, fiindca imi pare ca acesta rezida chiar in exprimarea sa referitoare la dumnezeiasca materie. Apropo, aveti cumva o definitie acceptabila pentru materie?
Referitor la ratarea integrarii politice, e ca si cum am vorbi de un program al Europei, cunoscut inca din antichitate: care sa fi fost acela? Sa fi fost oare programul ideologiei crestine? Ce s-a intimplat oare insa cu programele anterioare? Sa fi fost chiar toate proaste, depasite, nerealiste? Ce se poate spune despre programele ulterioare?
Privitor la ultima nota, as fi curios daca omul se poate instala cu-adevarat in/prin vreo instanta cita vreme este, nu doar muritor, dar limitat in toate sensurile: as fi zis ca omul (mediocru?) e sortit a se instala in mod tragic prin speculatie, in utopie.

Wednesday, September 09, 2009

Michael Shermer la Bucuresti

E dur, dar asa e realitatea. Sa aruncam chiar toate manualele? Cel putin asa ne recomanda dr. Shermer. Un lucru este insa clar. Avem de-a face cu o teocratie, iar asta am remarcat mai demult.
Si apropo, mie mi se spune adesea ca vreau sa sochez, sau ca prin afirmatiile dure ajung sa ranesc orgolii, chiar sa jignesc: s-ar putea spune ca omul asta nu e deloc politicos cu Romania, mai ales ca e pentru prima oara aici. Insa el nu e politician, nu are nici un motiv sa o dea pe dupa piersic, sa ne spuna altceva decit crede. Iar el asta crede, ca Romania are un invatamint de ev mediu. Cu toate parerile de rau, si eu cred la fel.


Postarea de mai jos a fost facuta sub articolul de pe hotnews.

Cu toate parerile de rau, si eu cred asta: ca invatamintul romanesc e in evul mediu. Practic nu avem stiinta, iar cultura Romaniei este departe, dar foarte departe de o cultura a cunoasterii. Daca o spun cei disperati dintre noi, atunci sintem catalogati ca atei, lipsiti de spiritualitate sau ca vrem sa socam, fiindca ajungem sa ranim orgolii si sa jignim. Daca o spune un american care mai e si pentru prima oara in Romania, atunci e lipsit de politete si de maniere: e trimis acasa. Sa fie "la ei acolo". Intr-adevar, stiinta se face la ei.
Elitele noastre i-au orientat in mod gresit pe cei care asteptau de la ele initiativa: ca in alte "dati istorice", ne-am intors la misticism, la prelucrari, la nuante infinite si am pierdut esentialul. Anume ca nu ideologiile orienteaza o societate, nu credintele sau religiile sale dominante asimilate in mod cu totul eronat spiritului inalt, nu dilemele nesfirsite si nici macar banii, ci cunoasterea si cultura cunoasterii.
Din fericire, dr. Shermer nu este politician si nu are nevoie sa spuna altceva decit crede.


In lipsa unei instructii stiintifice sistematice si moderne, singurul raspuns eficient contra fineturilor ideologice de orice fel, in primul rind impotriva celor religioase (in particular impotriva ortodoxiei) este muzica rock. Aceasta are la activ modernizarea rapida si ireversibila a unor societati astazi deja avansate. Americanii, englezii, germanii, toti acestia s-au opus ideologizarii facind/ascultind o muzica ce nu s-a mai auzit, o muzica ce se datoreaza in primul rind stiintei si culturii cunoasterii. O muzica ce desfide prin mesaj si prin forta orice fel de limita ideologica arbitrara. Am mai scris despre asta...

I'm on the highway to hell


Versurile pot fi, e-adevarat, blasfematoare pentru crestini, dar la fel este si credinta crestina pentru omul liber modern si orice fel de religie clasica e la fel de insultatoare pentru inteligenta sa.

Let there be rock


Si...
Thunderstruck unde, din pacate varianta embed nu mai e disponibila. E interesant de observat numarul de vizionari ale acestei ultime piese (la momentul editarii postarii): 23.335.599