Science is the best thing we can do. And I think it is better for men to seek order in a chaotic manner instead to study chaos in an orderly fashion.

Friday, January 02, 2009

La inceputul culturii europene, in Grecia antica, toata stiinta era filozofie. Din fertilitatea intrebarilor filozofiei, prin specializare, s-au desprins stiintele particulare. (H.-R.Patapievici - Despre idei si blocaje p.119)

Dupa parerea mea, specializarea e un fenomen suficient de complex pentru a fi mentionat in treacat. Insa lucrurile se petrec astfel incit individul creator sa se poata pune in valoare, si asta in pofida aparentelor care sugereaza altceva. Si oricite lucruri detestabile s-ar putea spune despre ceea ce numim detalii, trebuie acceptat faptul ca dintre acestea rasar mugurii viitoarelor idei sau teorii. Practic fiecare generatie ajunge sa puna in evidenta in mod curent cel putin citeva amanunte remarcabile care anterior erau cu totul neglijate sau improbabile. Unii puristi ajung astfel destul de usor sa-si considere inaintasii virtuosi mai ales pentru ca nu s-au gindit la anumite lucruri: in orice caz, imbunatatit spiritual nu esti atunci cind nu-ti trece prin cap raul, ci atunci cind, in pofida faptului ca l-ai gindit, n-ai ajuns sau macar ai aminat sa-l infaptuiesti, adica facind o judecata de valoare inainte.

Am vazut de-a lungul timpului cum simpla filosofare poate degenera, fara constringeri epistemologice sanatoase in ideologie. Si, chiar daca aproape orice indeletnicire umana in materie de idei porneste de la o ideologie, idealul este ca acelea cu adevarat importante pentru oameni sa nu ramina la stadiul lor primitiv care le-a dat nastere.
Cultural, atunci cind a fost interesat de fundamentele problematice ale fizicii Einstein nu si-a pus problema nici cum anume viseaza inuitii, nici daca lumina este cu adevarat centrala in crestinism si nici daca exista o analogie intre modelul rotii si cel al culturilor, ci pur si simplu a incercat sa raspunda la o intrebare bine pusa -- "cum arata o unda luminoasa daca alerg cu viteza luminii". Pentru a crea ceva in stiinta, adica intr-o "cultura specializata" nu-i musai sa astepti pina cind dobindesti o vasta "cultura generala" si nici macar o solida cultura a domeniului: cind si-a scris articolele epocale Einstein avea doar 26 de ani (Newton era cel putin la fel de creator la numai 24 de ani).

O disciplina speciala moderna, chiar epistemologia sa este pe linga speculatia filozofica a grecilor tot asa cum ne apare un matur pe linga copilul care a fost odata. Desigur ca maturul se trage din copil, dar a spune ca in ceea ce priveste ideile acestea se centreaza in lumea copilariei este totuna cu a afirma ca in epoca moderna totul se invirte in jurul copiilor. Daca e-adevarat ca astazi nu putem concepe viitorul umanitatii fara copii, e clar ca nu putem afirma ca stiinta sau filosofia o fac ei.

Modelul lui Patapievici e interesant prin ceea ce prilejuieste el: anume prin discutia iscata.
Andrei Cornea imi pare, de pilda, ceva mai pertinent prin ceea ce sustine in rencenzia la cartea in cauza.