Science is the best thing we can do. And I think it is better for men to seek order in a chaotic manner instead to study chaos in an orderly fashion.

Wednesday, September 12, 2007

Ce facem cind nu se cinta imnul?

Radu Paraschivescu scrie astazi in articolul din Evenimentul Zilei pe tema imnului/imnurilor nationale.
Se vede treaba ca nu sint sincronizat afectiv cu el fiindca nu cred ca tema e de actualitate. Nu ca nu ar fi importanta... Sint insa atitea hibe istorice si care tin de traditiile noastre care greveaza sufletul national incit as zice ca ne este imposibil ca in urmatoarele citeva secole sa recuperam cit de putin din demnitatea pierduta. Sintem o natie de fermentatie, tip muratura, ca sa zic asa. Noi nu actionam, dospim: nu gindim, iubim sau urim. Nu judecam, condamnam sau absolvim. Nu studiem, colectionam patalamale despre care stim ca dau bine si usureaza viata.
Pina cind indivizii cu-adevarat remarcabili nu vor ajunge modele pentru clasa noastra de mijloc inca nenascuta, nu vom putea vorbi in Romania despre viitor, ci doar de supravietuire de la o chenzina la alta, de la un ciclu electoral, la altul.
Scepticismul imi sugereaza ca pe termen mediu e mai plauzibila disolutia: nici nu stiu daca ar fi chiar cel mai rau lucru care ni s-ar putea intimpla...

Ma indoiesc insa ca la inclestarile fotbalistice am putea afla ceva despre noi insine ca natiune, chiar daca unii sint de parere ca am avut sau avem fotbalisti remarcabili...
Tocmai importanta aceasta pe care o dau unii imnului ma face sa cred ca sintem complet nepregatiti pentru viitor. Important este ce face o natiune atunci cind nu se cinta imnul, adica in cea mai mare parte a timpului, aceea lipsita de glorie. Felul in care se comporta unele natiuni la intonarea imnului este DOAR efectul unei istorii indelungate si sanatoase: cine crede astazi ca este posibil asa ceva in Romania viitorului apropiat? Avind in vedere ca ne spunem romani mai degraba dintr-o greseala si doar de putin timp, s-ar putea zice ca istoria noastra n-a inceput. Si foarte probabil, nici nu va incepe.
Dar daca disolutia noastra ar aduce macar cu disolutia comunitatilor evreiesti din lumea larga, tot ar fi ceva: desi nu am mai avea nici o echipa de fotbal competitiva, am avea in schimb cel putin un premiant Nobel pe deceniu...

P.S. Nu mai postez la Evenimentul Zilei fiindca nu-mi place nici formatul forumului, si nu agreez nici interdictia referitoare la plasarea link-urilor in mesaje.

0 Comments:

Post a Comment

<< Home