Science is the best thing we can do. And I think it is better for men to seek order in a chaotic manner instead to study chaos in an orderly fashion.

Wednesday, January 06, 2010

Simplitatea

Am folosit la maximum vacanta asta revenind in forta la ecuatiile neliniare studiate. Am rezultate interesante dar nu pot da detalii despre ele aici, acum.

Voi scrie insa despre altceva.
Ce e un cercetator? Multi vor raspunde condescendent ca, intr-o lume a specializarilor, acesta trebuie sa fie in orice caz unul cu patalama, adica unul cu diploma. Adica nu esti cercetator prin optiune si aspiratii ci prin ceea ce confirma altii despre tine: nu esti ceea ce te consideri a fi, ci ceea ce considera altii ca esti.
Un cercetator este intii de toate un om liber in sensul cel mai profund -- as zice spiritual -- al cuvintului. Harnicutii care publica cu orice pret cauta, fireste, o cariera si nu vreun adevar nemaiintilnit.
E, cred, in natura autista a cercetatorului sa tolereze lucrurile, ideile si demersurile complicate: toleranta la compelxitate este azi o cerinta -- flerul slefuit in cautari indelungi te ajuta sa te orientezi in ceea ce multora le sugereaza mai degraba un hatis. Insa flerul tot nu e suficient fiindca trebuie sa inveti sa pastrezi un echilibru intre ceea ce poti face si ceea ce merita facut. Cind lucrurile se complica foarte mult iar ideile rezultate sint saracute, sa inveti sa renunti la timp nu mai e doar o simpla optiune.
Pe de alta parte, daca ataci enunturile cele mai simple si rigide, atunci risti sa nu gasesti niciodata solutii fiindca e clar ca ai ales sa te ocupi de fundamente. Fiindca, pentru a face asta, trebuie ori sa fii de-a dreptul genial, ori si incapatinat si genial ca Einstein.
Fundamentele trebuie sa fie simple: aceasta este axioma dintotdeauna a stiintei. Din citeva principii simple trebuie sa poti explica si deduce cit mai multe fapte, fenomene fizice.
Istoria stiintei confirma in mod sistematic ca descoperirile cele mai mari sint extrem de simple, se refera la modificari drastice operate unor principii sau prejudecati fundamentale si apar (se produc) extrem de rar: probabil ca, in pofida faptului ca traim in era descoperirii complexitatii/informatiei, intervalul dintre marile idei ramine cam acelasi -- adica vreo suta de ani (trei, cinci generatii).
In stiinta nu e valabil principiul fortei ca in politica sau sport: pur si simplu acesta nu functioneaza aici. Nu-ti garanteaza nimeni ca daca vei folosi cel mai formidabil aparat matematic sau cea mai frumoasa teorie fizica vei descoperi ceva fundamental. Am mai spus-o: chiar daca adevarul e frumos, ceea ce pare plauzibil si e neasemuit de frumos nu e neaparat si adevarat.
Iata, Einstein, care in tinerete nu detinea nici pe departe aparatul matematic al lui Poincare a descoperit ceea ce matematicianul nu a fost in stare.
Teoria speciala a relativitatii care completeaza si modifica in mod fericit mecanica hamiltoniana poate fi tratata cu o matematica de liceu, desi mecanica hamiltoniana are dezvoltari matematice infioratoare.
Ceea ce Weinberg critica in mod acid la Einstein, vorbind mai degraba de giumbuslucuri, smecherii si jocuri simpliste era de fapt simplitatea in toata splendoarea ei.

P.S. Acesta fiind un blog personal, vor fi sterse fara avertizare orice fel de comentarii rau-voitoare -- i.e. indecente, impertinente, injurioase.

0 Comments:

Post a Comment

Links to this post:

Create a Link

<< Home