Science is the best thing we can do. And I think it is better for men to seek order in a chaotic manner instead to study chaos in an orderly fashion.

Tuesday, January 04, 2011

Despre intelegere, cultura si Ferentari

Am citit azi un articol bun in Evenimentul Zilei, scris de Vlad Odobescu. De fapt, un interviu luat lui Gergő Pulay, un antropolog.

Articolul e binevenit din mai multe motive. Mai intii ca trateaza un subiect important pentru noi: un subiect care devine cu atit mai important, cu cit ii acordam mai putina atentie, deci importanta. Apoi, articolul a gasit cheia in care ar trebui abordata problema: e vorba de analiza din perspectiva antropologica -- mai ales ca pentru unii dintre noi e mai putin evident ca tiganii sint tot oameni. Nu in ultimul rind, articolul favorizeaza cunoasterea unui mediu de care cei mai multi dintre romani se tin departe, cit mai departe, prin chiar exercitiul ignorantei.

As face citeva observatii pe chestiunile interesante. In mod remarcabil, un astfel de mediu ramine unul usor accesibil antropologului: fiindca aici, aproape totul se petrece in strada. Acea scoala a vietii este, de fapt, strada. Si, desi cei care fac diferentierea neta dintre mediul rural si mahala ar respinge probabil ideea, mahalaua a fost si ramine totusi un mediu arhaic. Ceea ce este biserica in lumea rurala, este in mahala, strada. Fiindca ambele, biserica si strada mijlocesc comunicarea si ambele coaguleaza comunitati. Exista insa si o diferenta importanta intre cele doua: biserica e totusi inchisa ermetic intre limitele traditiilor, in vreme ce strada e un spatiu deschis.
Multi dintre noi au petrecut o buna parte a copilariei in strada, asadar admitem ca avem destule in comun cu tiganii. Asta inseamna ca putem intelege bine multe dintre manifestarile lor.

Cred ca ruptura dintre medii vine prin educatia sumara, asimilata ca ideologie, adica prin demers initiatic. In fond, bandele de cartier dar si cei care se emancipeaza definitiv de mediul strazii recurg la ceva ce poate fi numit intr-un singur cuvint: initiere.
Iar problemele mari tocmai de aici vin: in mod paradoxal, initierea inseamna mai putin decit intelegere. Fiindca initierea e grefata aproape intotdeauna pe afectiv, in vreme ce intelegerea inseamna ratiune. Initierea practica o detasare artificiala fata de mundan, prin extinderea imaginii strazii la un spatiu imaginar -- vezi rolul grupului daca vorbim de mahala si de strada, si al batrinilor sau al sfintilor, daca vorbim de sat si biserica. Initierea ramine apanajul unei educatii extinse dar fara adincime, adica tot sumare, facuta in mod paradoxal prin cultura, prin apel la cantitate, adica prin neglijarea ideilor cheie ale unei dezvoltari naturale: cultura initierii practica detasarea inaintea intelegerii. Iar detasarea fara intelegere este aceea care ne face tot timpul sa gindim ca problemele nu sint ale noastre ci ale celorlalti: in realitate, ajungem sa ocolim mereu adevaratele probleme.
Ma abtin sa caut aici posibilele solutii: ma bucur insa ca exista o preocupare pentru lucrurile astea, mai ales ca in mediile noastre educate atentia este calata pe rural si pe ce s-a pierdut odata cu industrializarea fortata. Nu cred ca este intimplatoare escaladarea recenta a conflictului dintre cultura urbana si cea suburbana. Noile strazi sau scoli ale vietii sint caile de comunicatii, internetul, forumurile: in aceste medii se vede cel mai bine esecul ideologiei culturii.

E de remarcat insa ca ideologia culturii e relativ recenta si a aparut odata cu idealizarea modelului omului universal. Nu stiu cind s-a produs deturnarea proiectului, cert e insa ca foarte curind dupa aceea aproape nici un filozof nu mai considera asimilarea geometriei ca pe o prioritate: ca la un semn, aproape toti au inceput sa prefere in mod irational orice fel de ideologie morala in locul stiintei.

Ipoteza mea este aceasta: daca vrei ca un om sa fie pregatit pentru a asimila sanatos aspectele morale ale vietii in societate, atunci trebuie ca acesta sa aiba mai intii o foarte buna educatie a intelegerii. Cum se face asta? Prin clasicul recurs la geometrie, adica prin apel la stiintele exacte. Mai mult, educatia in materie de stiinta ar trebui sa fie mereu cu un pas in fata invataturilor morale, iar demersul de intelegere sa aiba mereu prioritate in fata celui simplu de acumulare mecanica a culturii.

0 Comments:

Post a Comment

Links to this post:

Create a Link

<< Home