Despre Nimic

Ce e Nimicul? Heidegger a analizat foarte atent problema Nimicului, in ideea ca Nimicul este cel in raport cu care se defineste pina la urma Fiinta: de aceea, unii -- de pilda umanistii -- prefera traducerea termenului prin Neant. As zice insa ca fiecare varianta are neajunsul sau: Nimicul pare cumva caricatural, in vreme ce Neantul trimite direct la angoasa. Prefer varianta Nimicului.
Nimicul nu este orice si nici nu este ceva: dar nu este nici negatia a ceva sigur -- Heidegger ne sugereaza ca, din aceasta cauza, trebuie renuntat la logica.
In stiinta, nimicul e asimilat adesea cu zero si este opusul lui infinit; nu e insa negatia sa. Pe de alta parte, am vazut ca filosofia nu a putut clarifica singura paradoxul lui Zenon -- nici pina astazi filozofii nu au recunoscut deschis esecul: incit, asta nu e de natura sa ne incurajeze sa credem ca "in materia" Nimicului filosofia ar fi reusit sa clarifice mai multe, mai ales ca ni se spune ca pentru asta trebuie sa renuntam la logica.

Daca ar fi sa ne bazam pe o intuitie moderna insa, am putea defini mai degraba Nimicul prin dezordinea maxima (a unui sistem), care, intr-un sens, s-ar referi la libertatea desavirsita sau disolutie -- omul isi doreste libertatea dar in realitate se teme de ea. Distributiile de probabilitate ne spun, cred, despre Nimic mai mult decit ne spune Heidegger iar o unificare a conceptului de Zero cu cel de distributie de probabilitate ne-ar putea lamuri chiar si mai mult. Neindoios, problema definirii nimicului e una importanta, si asta o stim inca din matematica: distanta tinzind catre zero cade peste definitia numerelor reale, dintre care cele mai multe sint numere transcendente -- adica nu admit o exprimare periodica nici macar ca fractii continue. Si-apoi derivata intr-un punct e definita in mod clasic ca un numar dat de un raport in care atit numaratorul cit si numitorul tind (cam in acelasi fel) la zero.
Cred totusi ca inca lipsesc lucruri importante din stiinta pentru a ne apropia mai mult de definitia Nimicului. In fizica particulelor, vidul e gindit ca un mediu neliniar, dar natura sa intima ne scapa fiindca nu exista o definitie matematica larg acceptata: de fapt, particulele insele sint microobiecte bine descrise cu ajutorul amplitudinilor complexe de probabilitate a caror origine insa este neclara, fiind admise de obicei printr-un postulat (Max Born).