Science is the best thing we can do. And I think it is better for men to seek order in a chaotic manner instead to study chaos in an orderly fashion.

Sunday, August 26, 2007

Complexitate vs dezordine

(alergare, 25 august 2007)
temperatura: 35-32 de grade
fereastra puls: 150-
timp in fereastra: 43’00’’
timp total: 58’00’’
puls maxim: 158
distanta: 12.7 km
itu: 79-80

Am un subiect care imi da tircoale de citeva zile, dar inca nu s-a acutizat, ca sa zic asa. Si de aceea nu voi insista acum prea mult asupra sa. E tipul de subiect care revine periodic, tocmai fiindca nu poate fi expediat prea usor, cerind noi idei si dezvoltari, adica timp.

Este vorba despre complexitatea stiintelor moderne, si ca exemplu pot fi luate matematicile si fizica teoretica.
Ei bine, nu vi se pare ciudat totusi ca acestea se complica in loc sa se simplifice? Se spune adesea ca unificarile simplifica tabloul conceptual al stiintei moderne. Totusi, pentru diletant, dar din pacate nu doar pentru el, nu este citusi de putin evident ca asa stau lucrurile.

Am ajuns in situatia paradoxala ca stiinta complica in loc sa simplifice: mai in gluma, mai in serios, intrebarea este; cum poti pretinde, de pilda, ca o formula sau un sistem de ecuatii explica un fenomen, daca fenomenul in sine pare mai usor de studiat decit formulele sau ecuatiile care-l descriu?

Exista, de asemenea, fapte care incurca si mai mult situatia.
Se stie, creierul este in timpul somnului in stari/atractori care pot fi modelate in spatii cu relativ putine dimensiuni, cinci sau sase. In stare de veghe insa, creierul pare ca evolueaza haotic, in orice caz, spatiile necesare pentru descrierea evolutiei sale au un numar infinit de dimensiuni. Totusi, omul poate cunoaste lumea in care se misca doar in stare de veghe. Cum se face atunci ca el observa regularitatile lumii fiind chiar el intr-o stare cvasi-haotica? Sa fie asta doar o aparenta, in realitate fiind vorba de o complexitate extrema a mintii sau exista vreun principiu inca necunoscut noua datorita constringerii caruia, un sistem nu poate pune in evidenta ordinea altuia decit dintr-o perspectiva/stare mai dezordonata (decit aceea a sistemului studiat)?

Labels: , , , ,

2 Comments:

Blogger Rodicutza said...

"intrebarea este; cum poti pretinde, de pilda, ca o formula sau un sistem de ecuatii explica un fenomen, daca fenomenul in sine pare mai usor de studiat decit formulele sau ecuatiile care-l descriu?"

Dar nu cred ca pretinde nimeni asa ceva.
Cred ca intentia formulelor si ecuatiilor este de a vedea daca nu se poate "trage un folos" din observatia fenomenului. Iar trasul de folos neputandu-se face fara efort (intelectual) face ca faptul ca formulele si ecuatiile sunt mai greu de inteles decat este fenomenul pe care poti doar sa-l contempli, fara sa faci nici un fel de efort, sa nu fie o curiozitate.
Trasul de folos (intelegerea ecuatiilor) este optionala. Adica vezi tu bine ca a cazut un mar, nu este nimic de inteles in asta, nu trebuie pentru atata sa iti insusesti existenta fortei de atractie gravitationala, sau si mai grav cum sa combini g, cu masa marului, cu timpul, cu lucruri care necesita efortul masurarii...
despre astea te interesezi numai in eventualitatea in care vrei sa "profiti" de pe urma faptului ca ai observat marul cazand...

30 August, 2007 18:07

 
Blogger romur said...

Parerea mea este ca, in general, ecuatiile spun foarte multe despre fenomenul pe care-l modeleaza -- si chiar trebuie sa o faca, acesta este rolul lor; daca lucrul nu se intimpla, tragem de regula concluzia ca ecuatiile gasite nu sint cele potrivite, ca avem adica de-a face cu unele provizorii.

Atunci cind vezi cazind marul, sint multe de inteles: fiindca au vazut mere cazind generatii intregi de oameni care n-au inteles mare lucru din asta. Merele nu cad pur si simplu, exista o actiune asupra lor (Newton a gindit-o ca pe o actiune instantanee la distanta, pe cind Einstein a vazut-o ca pe o actiune locala a spatiu-timpului inzestrat cu o curbura).

31 August, 2007 11:41

 

Post a Comment

Links to this post:

Create a Link

<< Home