Science is the best thing we can do. And I think it is better for men to seek order in a chaotic manner instead to study chaos in an orderly fashion.

Tuesday, December 27, 2011

Alte idei legate de religie

Cine are dreptate? Cel care vizeaza umanismul dind ocol nesfirsit reprezentarilor antropomorfe sau cel care se inchina la icoane cu chip de om? Cine are dreptate, cel care vorbeste despre jihad-ul interior sau cel care intoarce si celalalt obraz?

Religia din lume e multifatetata: care fata este cea autentica? Cea a lui "de ce ma lovesti" sau cea a jihad-ului vazut de fanatici? Si-apoi, daca sint posibili fanatici care inteleg din religie ca necredinciosii trebuie omoriti, nu cumva religia traditionala poate fi mai periculoasa decit literatura aia bleaga, mioritica?
Caci religia clasica nu l-a dat totusi pe John Wayne, i-a dat pe Iisus si pe Mahomed; bin Laden nu s-a putut folosi de un mit al pastorilor pentru a izbi lumea occidentala. Fundamentalismul Wahhabi a cenzurat arta care nu era conforma cu preceptele sale austere iar islamismul sunit a fost cel care a interzis reprezentarile antropomorfe in arte.

In trecut, religia mentinea ordinea si justitia in lume prin alianta sa cu politica. Insa alianta prea intima cu politica a fost aceea care a si erodat-o ireversibil prin ideologizarea masiva. Asa cum intr-o tara democratica exista mai multe partide, tot asa, in lume, exista la ora asta mai multe religii dominante. Asa cum intr-o tara nu e de dorit sa existe un singur partid -- democratia ar fi in acel caz eliminata -- tot asa, e greu de crezut ca in lume ar fi dezirabila unificarea religiilor traditionale principale. Nu exista partid unic dar nici religie traditionala universala.

De-a lungul timpului, fiecare religie a avut la un moment dat pretentii de partid unic. Normativitatea excesiva tradeaza de regula degenerarea religiei in ideologie masiva. Islamismul e ultima mare religie traditionalista dar si ultima supusa exceselor ideologizarii.
Este sanatos oare ca pentru dezvoltarea spirituala a oamenilor sa se imagineze un transcendent antropomorf, ca sa nu spun direct antropocentric? Religia crestina l-a coborit pe Dumnezeu pe pamint si l-a facut om pentru a putea fi mai usor de inteles, pe cind cea islamica a incercat sa elimine reprezentarea lui Dumnezeu prin mijloace omenesti, admitindu-se ca reprezentarea lui Dumnezeu e imposibila, Dumnezeu fiind dincolo de puterea de intelegere a oamenilor. In religia crestina Iisus este fiul lui Dumnezeu, in cea islamica este doar unul dintre profeti.

Cine are dreptate, crestinul sau musulmanul? E important sa ne lamurim asupra acestei chestiuni si asta nu fiindca e musai sa eliminam una dintre viziuni. Unii oameni ar putea fi tentati sa sintetizeze o noua religie in care cele doua gindiri sa fuzioneze: s-ar putea lua, de pilda, doar elementele comune lor si elimina toate celelalte. Survine insa imediat intrebarea: nu sintem oare in pericol ca, procedind astfel sa ajungem sa eliminam si ceea ce una are bun si remarcabil dar lipseste cu desavirsire in cealalta? Sau, la fel de bine, ceea ce e rau, poate fi prezent in ambele si e posibil astfel sa fie pastrat mai degraba ceea ce e rau. Si cum oare putem judeca ceea ce este rau din afara celor doua? Faptul ca ele ramin ireconciliabile desi amindoua vorbesc in termeni monoteisti despre credinta ar trebui sa ne puna pe ginduri.

Nu-i tirziu ca religia crestina sa impuna scoaterea Mioritei din programa scolara: totusi, nu cumva arta este in acest caz mai potrivita invataturii tocmai pentru ca este complet neideologica? Nu cumva religia traditionala a ramas totusi tributara politicului in asemenea masura incit, in modernitate ne pune sistematic in dificultate daca trebuie sa alegem ce anume consideram ca e bine si ce e nu? Oare cum anume ne putem lamuri care invatatura tine de religia autentica si care nu? Dar exista oare religie autentica?

Religia singura nu poate lamuri lucrurile astea. Pe de alta parte, stiinta are inca de la inceput un caracter universal desi a fost facuta inca din vechime de oameni mai mult sau mai putin religiosi: oamenii de stiinta timpurii au inteles insa ca trebuie sa lase deoparte politica pentru a se dedica adevarului. Pentru filozofi a fost ceva mai greu: fiindca si ei au incercat din timp in timp aliante mai mult sau mai putin legitime cu politicul. Ultima incercare a fost chiar aceea in care umanitatea a fost readusa in derizoriu prin doctrina marxista. Nimeni nu neaga insa caracterul universal al lumii ideilor, transcendenta lor: filosofia neideologica are, asadar, caracter universal.
Ce vreau sa spun. Pentru a se dezideologiza dar si pentru a-si regasi calea catre universal, poate ca religia ar trebui sa se indeparteze de politic si concomitent sa se apropie cit se poate de mult de filosofie si de stiinta. Cu siguranta ca ar fi foarte dificil de facut asta, nu doar fiindca vorbim aici de cea mai veche dintre aliante ci si fiindca originile multor mituri fondatoare au de-a face cu ceea ce numim azi putere sau ordine politica.

Dar cred ca abia alianta celor trei ar putea face ca nici una dintre ele sa nu mai serveasca politicul, ba chiar ca politicul sa inceapa sa slujeasca, nu sa mai guverneze, asa cum se intimpla azi.
Religie, filosofie, stiinta: arta se afla poate la confluenta celor trei moduri fundamentale de a gindi transcendentul, lumea, universul.

0 Comments:

Post a Comment

Links to this post:

Create a Link

<< Home