Science is the best thing we can do. And I think it is better for men to seek order in a chaotic manner instead to study chaos in an orderly fashion.

Thursday, December 29, 2011

Cititul si cautarea

Vladimir Tismaneanu spune:
Meseria si pasiunea se imbina avantajos, indraznesc sa cred. Nimic nu se compara, ca bucurie a spiritului, cu citirea unei carti bune. Scriu recenzii frecvent la “Times Literary Supplement” si in alte locuri, ceea ce ma obliga sa citesc carti noi in domeniul meu de specializare. Citesc in genere doua sau trei carti pe saptamana. De la bunicul meu pe linie materna, un om foarte intelept, am ramas cu un obicei pe care nu-l regret: nu sar niciodata pagini, nici macar randuri, de frica sa nu pierd tocmai pasajul esential.
Dar ce ziceti de bucuria intelegerii, sau si mai si, de cea a descoperirii? Cititul e foarte important in formarea unui om. In vremurile astea sint destui care considera ca cititul a devenit inutil: nu cred ca cititul poate deveni inutil. Totusi, exista un timp de la care incolo un om ar trebui sa inceapa sa caute, sa incerce sa inteleaga. Pentru asta insa, doar cititul nu mai poate fi de-ajuns: si incepe astfel sa devina din ce in ce mai important timpul acordat reflectiei. Cititul inseamna economie de efort individual, caci poti invata multe din experienta altora fara a fi nevoit sa incerci aceleasi dificultati. Insa economia de efort nu e totdeauna recomandabila, iar cine se antreneaza in vreun fel stie foarte bine asta.
Pe de alta parte, modernitatea il constringe pe om sa fie cit mai productiv: atit la fabricarea piinii, cit si la productia de idei. Daca insa pentru productia de piine poti face un plan de afacere iar in ceea ce priveste educatia ai putea anticipa un traseu, nu acelasi lucru il poti face legat de lumea ideilor in care te misti. Pur si simplu nu-ti poti planifica ce sa gindesti miine sau peste un an, si cu atit mai putin poti planifica ce anume sa intelegi sau sa descoperi. Pentru un necunoscator poate fi frustrant, pentru un debutant poate fi incitant: insa pentru cineva care cauta idei si reflecteaza aproape zilnic, imprevizibilul devine previzibil.
Si abia de aici incolo vine cu-adevarat greul. Caci trebuie sa-ti dai timp pentru reflectie, timp pe care de regula il iei de la alte activitati sau chiar indatoriri: trebuie sa fii in stare sa evaluezi nu doar daca e necesar, dar inclusiv daca merita. Trebuie sa fii in stare sa nu ceri toata libertatea posibila, ci sa te inveti sa uzezi doar de aceea de care ai imediata nevoie, si nici sa-ti pierzi capul crezind sau amagindu-te pe tine si pe altii ca lucrezi la ceva foarte important fara sa faci in realitate asta. In plus, va trebui sa devii un excelent economist: caci nu vei gestiona bani, ci cel mai valoros capital al tau, timpul. Pentru a putea reflecta, va trebui sa fii in stare sa storci timp de peste tot. Va trebui sa gasesti un echilibru intre citit si reflectat, iar pentru asta va fi necesar sa-ti ingrijesti atent sanatatea: daca se poate, nu cu ajutorul medicilor, ci tot printr-un efort, e vorba de efortul fizic regulat. Un cautator trebuie sa fie un foarte bun antreprenor, sa caute si sa gaseasca idei, dar in acelasi timp, sa nu renunte la ideile vechi daca acestea ramin eficace, caci un adevar vechi ramine adevar, ba chiar cistiga cu timpul in valoare. Un cercetator nu cauta noul, ci cauta sa inteleaga ceea ce inca nu s-a inteles.
Un ginditor crede un puterea ideilor -- asta e chiar religia sa --, el isi analizeaza foarte critic propriile idei iar daca intra astfel in penurie de idei, nu-si slabeste simtul critic, ci mai degraba cauta alte idei -- asta e filosofia sa --, isi foloseste pe cit posibil ratiunea, incercind sa faca macar inca un pas in plus pentru a intelege -- asta e stiinta sa.

0 Comments:

Post a Comment

Links to this post:

Create a Link

<< Home