Science is the best thing we can do. And I think it is better for men to seek order in a chaotic manner instead to study chaos in an orderly fashion.

Saturday, September 29, 2012

Despre alcoolism

Lucrurile nu sint simple daca vorbim de alcoolism si de mijloacele de vindecare de azi. Insa putine lucruri sint cu-adevarat simple. Omul e complicat, societatea e complicata. Succesul social duce la complicatii nu neaparat mai mici decit insuccesul. Comunitatea poate fi buna dar si rea: la sarbatori comunitatea te incurajeaza sa bei si te poate lasa apoi parasit, si tot ea te poate incuraja si ajuta sa te lasi. Comunitatea iti furnizeaza prejudecati folositoare dar si multe altele nefolositoare, comunitatea te incurajeaza sa cauti succesul dar inhiba adesea individualismul, desi este evident ca doar un individualist poate avea cu adevarat succes.

Pe de alta parte, un om are doua emisfere cerebrale si mai multe motivatii, ba chiar personalitati. Religia ar fi trebuit sa-l invete sa relationeze cu unicul, filosofia ar fi trebuit sa-l invete sa dialogheze folositor cu sine iar stiinta, sa descopere sau sa vada si mai ales sa caute si sa accepte legitatea. In modernitate, religia ii furnizeaza omului obisnuit doar o nostalgie dupa ceva pierdut si o multime de prejudecati, filosofia il umple de frustrarea data de vorbaria pretioasa si goala iar stiinta ii apare departe si complicata, aproape imposibil de abordat.

Succesul de vinzare al unei carti nu e usor de interpretat. In lume, atit cartile lui Marx cit si ale lui Hitler s-au vindut nu in milioane, ci probabil in zeci de milioane de exemplare. Iar comunitatile au luat-o razna atit in comunism cit si in nazism, ele pretinzind ca vindeca tesutul social grav bolnav. In toate era vorba de puterea bruta a ideilor, de spiritualitate.

Iata alcoolul: se vinde aproape peste tot in lume desi nu acopera o nevoie primara — in lumea islamica fenomenul e controlat foarte riguros de catre religie, prin simpla interdictie. Pe de alta parte, animalele nu beau in mod obisnuit alcool, ba chiar au o aversiune naturala fata de alcool. Aceleasi animale insa, in lipsa apei curate vor bea apa usor alcoolizata dupa care, daca vor avea de ales intre apa alcoolizata si apa curata vor preferea mereu apa alcoolizata.

Sa luam acum fericirea si nevoia de fericire: americanii o stipuleaza si legitimeaza direct in constitutie, celelalte popoare insa nu o fac. In America, AA a avut cel mai mare succes tocmai datorita comunitatilor puternice: singuratatea e descurajata, ba chiar asimilata morbidului. In Europa, chiar daca singuratatea nu e neaparat incurajata, nu e nici descurajata si rareori e asimilata morbidului. De asemenea, in cultura europeana, fericirea nu e vazuta decit arareori ca scop in sine. In Europa insa, in mod traditional, fericirea e conotata spiritual si religios. In Europa, individualismul l-a dat pe Newton sau pe Einstein, America insa a cistigat doua razboaie mondiale si a salvat de mai multe ori de la pieire lumea libera. In Europa, comunitatile au degenerat in comunism si nazism, in America, comunitatile au construit cea mai puternica democratie.

Citati si spuneti:
“Peck’s praise of AA isn’t some feelgood technique to make addicts feel better about themselves. It is backed up by some really interesting points and can be read in his book Further Along the Road Less Travelled. He believes that we are all “broken”– full of grief and terror — even if we are not fully aware of it. And we are doubly cursed because we can’t talk to each other about these things, even though they are critical to our happiness. We hide behind masks of composure.
Alcoholics, on the other hand, are not any more broken than the rest of us but they are unable to hide it anymore. “So the great blessing of alcoholism is the nature of the disease. It puts people into a visible crisis, and as a result into a community — an AA group.” ”

In primul rind, chiar nu cred ca un om obisnuit are cam aceleasi probleme ca si un alcoolic, desi cu totii avem probleme. Dar apoi, ideea ca toti suferim si nu ne dam seama mi se pare exagerata. Dupa cum mi se pare exagerat sa spunem, de pilda, ca in lumea moderna, toti sintem inclinati spre depresie. A, cu totii avem temeri, frici, angoase, fobii: frica este totusi un simtamint natural care apare chiar si la animalele carnivore. Pe de alta parte, daca ar fi sa admitem o teza a spiritualitatii (religiei) clasice, oamenii sint fiinte cazute, iar boala este asimilata “natural” cu pacatul. Stiinta moderna descurajeaza insa felul asta de a gindi omul.
Admitem ca alcoolicii sufera totusi mai mult decit noi, ceilalti: constiinta lor ajunge sa fie una puternic alterata iar depresia e chiar una dintre primele consecinte grave ale alcoolismului. Se zice ca depresia e o boala moderna, dar e de stiut ca, in padure, tot de stres moare si puiul de cimpanzeu a carui mama e de negasit. Uneori, oamenii pleaca de la tristete, beau din ce in ce mai mult alcool si ajung la depresie. Dar tristetea este un sentiment nobil si necesar celor care se maturizeaza sau care evolueaza spiritual. Incit, problema alcoolicului este de fapt aceea ca nu stie sa gestioneze singuratatea. E drept ca putini oameni stiu sa faca asta, desi multi traiesc aproape singuri: sa ne amintim insa ca comunitatea nici nu ne-a lamurit vreodata la ce e buna singuratatea. Drept e si ca individualitatea, demersul independent sau singuratatea reprezinta lucruri diferite.
Insa comunitatea cu-adevarat folositoare nu este aceea care te recheama mereu la sinul sau, ci e aceea care nu mai gindeste singuratatea ca pe un inamic. Problema nu e ca exista tristete, frica, singuratate, ci ca nu stim si nici nu vrem sa aflam la ce folosesc ele.
Sigur ca oamenii sint fiinte sociale, insa creativitatea este aceea care ii salveaza mereu, iar creativitatea autentica se regaseste chiar in ceea ce comunitatea alege mai mereu sa ignore: e vorba de individualitate, lucru independent, singuratate. Or, desi problemele alcoolicilor si ale celorlalti sint foarte diferite, solutia e aceeasi: recursul la creativitate. In mod cu totul neintuitiv, creativitatea nu e sa descoperi sau sa inventezi mereu cite ceva — acestea sint doar rezultate –, ci sa inveti sa cauti.

0 Comments:

Post a Comment

Links to this post:

Create a Link

<< Home