Science is the best thing we can do. And I think it is better for men to seek order in a chaotic manner instead to study chaos in an orderly fashion.

Wednesday, August 15, 2012

Politruci, ideologi, electorat

Vlad Mixich scrie interesant. In chestiunea electoratului insa, nu ma intereseaza prea mult asemanarile, fiindca uniformizarea nu mi se pare dezirabila, iar daca uniformizarea nu mai e dezirabila, atunci devin cu mult mai interesante deosebirile. Sint surprins sa gasesc in ultimul sau articol o groaza de prejudecati nefolositoare.

1. Bugetarii, pensionarii si toti cei dependenti de stat sint asimilati de toata lumea ca solidaristi, sau ma rog, in mod automat ca sustinatori ai stingii. E fals domnilor. Si nu-i vorba aici de o lipsa de informare ci de un defect logic major. Mai intii trebuie sa vrei sa vezi contraexemplele care sint foarte multe. De pilda, printre pensionari sint multi oameni ale caror rude au avut de suferit enorm datorita comunismului. Putini dintre acesti oameni ramin insensibili la drama familiei lor, incit, putini sint cei care vor mai vota pina la sfirsitul vietii lor stinga politica.
Bugetarii. Ei bine, aici gasesc cea mai stupida dintre prejudecati: anume ca cei care depind de un salariu la stat sint de regula cei fara initiativa, cei care asteapta sa li se dea, etc. E straniu sa nu vezi ca in general, toti salariatii, inclusiv cei din sectorul privat sint dependenti din punct de vedere economic de cei cu initiativa economica. Pe de alta parte insa, initiativa nu-i doar de tip economic, desi toate initiativele ajung la un moment dat sa se reflecte economic. De pilda un profesor bun, chiar bugetar, e un profesor care are initiative laudabile, desi nu este evident ca demersul sau va avea rezultate/efecte economice importante. Sau: un bun specialist bugetar care este in mod invariabil mai prost platit finanteaza la propriu statul, in ideea ca pe termen mediu e posibila o imbunatatire -- iar aceasta este o initiativa economica in sine, si, cel mai important, aceasta e strict privata. Cunosc multi bugetari care au inteles foarte bine de ce le-a scazut salariul cu 25%: care stiu prea bine ca nu presedintele Basescu le-a furat din bani, ba ca pentru asta, vinovati ar putea fi ei insisi, desi reflexul de a-i gasi pe altii vinovati i-ar indica pe politicienii care si-au urmarit doar propriul interes.
Astfel, daca judecam corect, atunci impartirea electoratului pe categorii sau clase antagonice este mai degraba un demers populist -- daca nu direct comunistoid: fiind incarcat ideologic, acesta nu mai poate fi unul neutru, de uz statistic.

2. Nu cred ca este foarte relevant si nici asa de grav faptul ca multi dintre reformisti nu-si mai amintesc pe cine au votat la ultimele alegeri generale: mai ales ca au trecut de atunci aproape patru ani. Nu sint atit de importante numele de politicieni votati sau cifrele exacte, cit este de importanta solidaritatea informata. Or, daca vorbim de intelectualii romani autentici, se constata ca acestia sint in mod covirsitor de partea reformistilor. Mai mult: in zilele astea, esti mai bine informat daca citesti stirile on line sau din ziare decit daca te infiintezi mereu la televizor, in cautare de senzatii tari, ca acelea din categoria stirilor de la ora cinci (de pilda stirile de pe Pro-Tv sau Antene), un soi de stiri administrate intravenos de care sint deja dependenti o multime de romani. Daca nu ai foarte mult timp sa te informezi in materie de politica, este in schimb foarte in regula daca ai propriul top al intelectualilor sau formatorilor de opinie pe care ii urmaresti si respecti, si daca, in consecinta, preiei mai putin critic parerile lor politice: nu-i nici o rusine in a asimila parerea unui intelectual remarcabil pina la o proba contrarie importanta. Ginditi-va, asa merg lucrurile si in scoala. Nu intelegi de la bun inceput tot tabloul unor concepte importante. Intii inveti pe de rost, apoi preiei si faci rationamente logice scurte sau medii care dau plauzibilitate afirmatiilor primite. Incit, aici, increderea ramine foarte importanta. As zice ca chiar si pentru un intelectual care nu vrea sa dedice politicii prea mult timp, retelele de incredere sint esentiale: fiindca nici macar un intelectual de prima mina nu poate urmari tot ceea ce se intimpla in societatea in care se misca. Pe de alta parte, increderea in intelectual si in ideile sale este o manifestare a actului de credinta in general, iar asta este o observatie foarte importanta. Este socant sa constati, astfel, ca, in pofida educatiei riguroase, multi oameni ramin analfabeti in materie de credinta de vreme ce o asimileaza sistematic, strict in termeni religiosi (clasici).

3. Faptul ca informatia e putere e o alta prejudecata comuna. Caci daca nu ai invatat sa gindesti, atunci nici un fel de informatie nu mai poate insemna putere. Asadar, fara gindire, informatia devine irelevanta. La fel, daca nu ai fost bine educat, nu prea mai conteaza cum te imbraci si nici ce avere ai mostenit. Mai general: nu politicienii sint importanti pe termen lung intr-o societate, ci intelectualii. In realitate, atunci cind mergem la vot nu-i votam pe politicieni ci pe cei de la care ne-am preluat parerile si de la care se revendica sau nu politicienii. Ma mira inca si astazi imprejurarea ca multi dintre romani nu inteleg un fapt atit de simplu: anume ca in aceste zile miza nu este sa fii pro sau contra Basescu, ci sa intelegi ca ai de ales intre Gabriel Liiceanu si Dan Voiculescu, adica intre un intelectual de marca si un politruc aventuros. Este evident ca a alege intre Gabriel Liiceanu si Dan Voiculescu e totuna cu a alege intre Dumnezeu si Dracu: dar atunci ce anume ii poate face pe multi oameni destepti sa-l voteze "in draci" pe Dan Voiculescu? Raspunsul corect este si cel natural: ideologia goala si spalaturile frecvente pe creier. Asadar, nu lipsa de informare ii face pe multi sa se orienteze prost. Cred cu tarie ca esti mai aproape de comunism atunci cind sustii ca politicianul e mai important decit intelectualul sau daca iti imaginezi ca materialismul mascat in argument economic este mai important decit lumea transcendenta a ideilor: fiindca materialismul este simpla ideologie goala, in vreme ce credinta in lumea ideilor -- sau mai pretentios, credinta in stiinta, filosofia si religia autentice -- este si ramine singura ideologie perfectibila.

0 Comments:

Post a Comment

<< Home