Simt nevoia sa detaliez anumite idei.
Sugeram deunazi ca demersurile plauzibile sint mai degraba pentru uzul propriu decit destinate publicarii sau dezvoltarii intensive. Ar fi cu totul absurd si chiar neproductiv sa i se ceara cuiva sa publice periodic ideile care ii vin. Iar asta nu inseamna nicidecum incurajarea lenei ci doar evitarea superficialitatii industrioase. Omul trebuie sa-si urmareasca insistent intuitiile, fara a-i bombarda insa pe ceilalti doar cu intuitii, pentru a evita in felul acesta propagarea prejudecatilor sau ideologiilor. Pur si simplu asa lucreaza inteligenta umana: facind permanent incercari si ajustari, bazindu-se sistematic pe o intuitie care se dezvolta la rindul sau chiar prin acest demers.
Nu putem pretinde ca studiul obisnuit al cercetatorului (ma refer la demersul sau zilnic, nu la rezultate) sa se rezume la calcule, respectiv publicarea lor fiindca inteligenta umana nu este una care face calcule in sensul obisnuit al cuvintului. Numai cu ajutorul calculatorului se pot cauta solutii prin analizarea si eliminarea sistematica a non-solutiilor, si asta doar la probleme relativ simple, prin epuizarea in adincime a variantelor: ma refer aici la cautarea babeasca a unei solutii (vezi problema celor opt dame asezate pe tabla de sah astfel incit sa nu se atace reciproc).
In problemele complexe de cercetare din geometria diferentiala sau fizica teoretica insa, nici macar metodele euristice nu mai furnizeaza solutii, cu atit mai putin teorii (inteligenta artificiala, prin metodele sale euristice e inca intr-o faza incipienta: nici nu se pune problema de a ne baza cunoasterea pe teorii produse prin intermediul algoritmilor fiindca nici nu avem inca medii artificiale inteligente care sa produca teorii).
De aici vine importanta intuitiei aceleia educate si indelung exersate. Fiindca numai idiotii (si calculatoarele) incearca toate variantele pe care le pot gindi si duc pina la capat toate calculele pe care le-ar putea face: in studiul de zi cu zi oamenii educati si inteligenti isi folosesc intensiv intuitia, nu abilitatile de calcul care, prin forta lucrurilor sint foarte limitate si ii dezavantajeaza net in comparatia cu sistemele de calcul.
Tot de aici insa vin si pericolele ideologizarii stiintei. De aceea, nici macar cel care are la un moment dat o intuitie geniala nu ar trebui sa publice nimic daca nu ar avea si o teorie pe masura, cu calcule si rezultate clare, nu doar incurajatoare sau plauzibile: de-a lungul istoriei stiintei putem culege multe asemenea intuitii cazute azi in uitare, intuitii care, desi pareau sa promita minuni, au fost infirmate ulterior de altele, care, nici ele nu au produs minuni dar au dus la dezvoltarea naturala si sanatoasa a stiintei.