Science is the best thing we can do. And I think it is better for men to seek order in a chaotic manner instead to study chaos in an orderly fashion.

Sunday, March 14, 2010

Luna a treia, ziua a paisprezecea...


The word God is for me nothing more than the expression and product of human weakness, the Bible a collection of honorable, but still purely primitive legends which are nevertheless pretty childish -- Albert Einstein

I am ashamed to tell you to how many figures I carried
these computations, having no other business at the time ― Isaac Newton, after computing 15 digits of π, by using an effective series, some time in 1665-1666

Asadar, ziua lui Einstein. Se pot revedea postarile referitoare la Einstein.

Azi e si ziua numarului pi -- Pi day. Logo-ul Google de astazi arata ca mai sus...

Daniel Tammet a reprodus in 14 martie 2004, din memorie, 22514 zecimale ale lui pi. Se poate revedea un interviu de anul trecut cu Daniel, aparut in Scientific American.
Marile descoperiri din matematica sint de fapt conexiuni surprinzatoare intre concepte ce par complet separate: au afirmat-o multi matematicieni, a spus-o Sir Atiyah, o intareste Tammet, care nu e totusi un matematician.

As gindi ziua de azi sub semnul conectivitatii. Trebuie sa caut, dar nu orice: ci relatii, conexiuni, legaturi...
Si mai e ceva. In dimineata asta, ca si ieri, nu am fost intr-o dispozitie foarte buna de lucru: asta fiindca in zilele din urma am cam batut pasul pe loc, fiind cumva blocat. Insa in dimineata asta, gindindu-ma la Einstein, la istoria stiintei dar si la sugestia conectivitatii m-am remontat un pic. Diminetile din zilele de lucru ar trebui, cred, incepute cu cite un pic de istorie. Asta fiindca stiinta n-a inceput cu noi, iar trecutul ne poate furniza idei.
Sa vedem ...

Friday, April 24, 2009

LASER

Ma gindesc de citva timp la creier, propriul creier. Cineva spunea odata despre creier ca este un instrument formidabil cu care evolutia ne-a inzestrat dar pe care inca n-am invatat sa-l folosim.
Marii invatati ai lumii au fost de multe ori in trecut chiar conducatori, in tot cazul indivizi cu un statut privilegiat. Trairea religioasa era cautata si asimilata fecund de catre liderii oricarei comunitati -- in vechime, multi dintre stapinitori (regi, imparati sau faraoni) isi proclamau originea divina: exista aici ceva interesant care merita studiat fiindca, desi religia se ocupa de regula mai degraba cu aspectele sociale si chestiunile referitoare la ordinea in comunitatile de oameni, trairea unui om religios s-ar putea constitui in ceva remarcabil. Fiorul mistic este ceva ce am incercat cu totii la un moment dat. Poate ca fiorul mistic, revelatia, iluminarea si momentul evrika al descoperirii nu sint unul si acelasi lucru, totusi cred ca toate acestea au ceva in comun. Si ma refer la ceea ce se intimpla in creierul cuiva care le traieste. Stim astazi ca neuronii au un prag de excitare dar si ca atunci cind cineva gindeste, mediteaza sau e concentrat pe/intr-un demers anume intra in actiune un mecanism spectaculos de excitare in cascada a unor grupuri mari de neuroni. Acest fenomen cerebral a fost pus in evidenta cu ajutorul metodelor neinvazive de tipul RMN (de rezonanta magnetica nucleara).
Ei bine, toata povestea asta mie imi sugereaza nu atit o risipire cit o manifestare controlata in cel mai inalt grad: ginditi-va de pilda la dezexcitarea spontana a atomilor in cazul laserului, unde apare din nou acest model de cascada, in fapt o crestere exponentiala a numarului atomilor implicati.

Si acum vine partea cu-adevarat interesanta. Se stie, multi se gindesc la lucrul cu memoria ca la exercitiile musculare: si asta fiindca sint aici multe asemanari, dar mai ales fiindca si memoria, dar si muschii trebuie lucrate pentru a se pastra intr-o stare buna. De asemenea, lucrul cu muschii, dar si lucrul cu memoria impune repetitia ca mijloc esential. De regula, muschii sint exersati prin apelul la greutati externe dar pot fi la fel de bine exersati si prin miscari in care se pun in valoare pirghiile si greutatea propriului corp. Tot asa, memoria se exerseaza pe imagini sau semne exterioare mintii, dar probabil ca, la fel de bine ar putea fi dezvoltata in relatie cu obiectele mintii. Yoghinii pot face unele lucruri remarcabile prin meditatie si exercitiu. Desigur, desi rezultatele sint uneori spectaculoase, filosofia lor este una care are la baza mecanisme spirituale cu totul depasite: pe vremea cind se puneau bazele gindirii yoghine nu se stia nimic despre creier. De aceea, cred ca demersul ar putea fi reluat astazi avind in vedere multele descoperiri care au avut loc intre timp. Cred pur si simplu ca creierul poate fi exersat, iar capacitatile sale pot fi dezvoltate nu atit prin mijloace externe neinvazive, foarte utile, cit mai ales printr-o meditatie moderna. Cred ca oamenii ar trebui sa revina cu placere si cu bucurie acasa, in propria lor minte, iar asta folosind ceea ce au descoperit si vor descoperi prin explorarea lumii fizice/exterioare.
Exista multi timpi morti de-a lungul zilei omului modern: ei bine, toti acesti timpi ar putea fi folositi pentru a dezvolta si practica exercitii cu mintea. Acestea pot fi de la cele de memorie si lucru cu obiecte elementare ale mintii, numere, litere, cuvinte, imagini si topografie cerebrala pina la cele cu concepte, implicind intuitia, imaginatia, creativitatea. Asta inseamna ca omul ar trebui sa redescopere demersul solitar si foloasele sale. Nevointa si nu credinta ignoranta a omului religios, demersul cercetatorului si pasiunea sa pentru adevar s-ar putea topi intr-un gen de traire remarcabila care sa calauzeasca omul in devenirea sa.
Pentru mine a fost extrem de stimulatoare "intilnirea" cu Daniel Tammet si revin adesea la metodele sale imaginare de exersare a lucrului cu numere. E-adevarat, sinestezia joaca un rol important aici iar lucrul cu numere nu mai este ceva arid sau plicticos de vreme ce antreneaza imagini si trairi profunde. Repostez aici documentarul deja celebru referitor la remarcabilul Daniel P. Tammet.

Monday, September 10, 2007

prejudecati legate de matematica

Din punctul de vedere al lui Einstein, demersul stiintei nu era atit lupta cu prejudecatile, cit gasirea, determinarea lor: fiindca acestea sint atit de bine asimilate, incit nu mai sint bagate in seama, fiind de la sine intelese, si deci acceptate ca atare.
Daniel Tammet. Poate ca tot nu va spune mare lucru nici macar dupa ce v-ati aruncat ochii pe referintele din wikipedia. Ei bine, acest om, nu doar ca are o memorie a numerelor fenomenala, dar are o relatie de un tip special cu acestea, o relatie afectiva. Nu te poti apropia asa de mult de un obiect mai degraba abstract fara a fi emotionat de armonia sa structurala. Daniel gindeste numerele in asociere cu forme. In adolescenta gindeam cumva similar, fiindca inca de atunci mi-am dat seama ca pentru a memora siruri mari de numere, acestea ar trebui asociate cu forme sau obiecte concrete. Pare o risipa, insa memoria noastra nu poate lucra altfel decit imaginativ.
Exista insa argumente matematice puternice cum ca acest principiu dupa care numerelor le corespund forme nu se rezuma doar la problematizarile noastre mnemotehnice mai mult sau mai putin arbitrare...
Nu sint mare amator de curiozitati, insa in ceea priveste numerele si felul in care oamenii le gindesc, am avut intotdeauna intrebari, mirari. Mai stiu ca unii dintre marii matematicieni au fost foarte buni la calculele brute pe care astazi noi am ajuns sa le evitam sistematic -- il amintesc aici doar pe Euler, care calcula tot asa cum respira: a avut, ce-i drept, si scaderi; printre altele, cu privire la numerele negative pe care nu le-a vazut ca pe o extindere naturala a multimii numerelor pozitive, a afirmat ca sint mai mari decit infinitul.

Contrar a ceea ce cred unii despre matematica, intuiesc ca memoria joaca un rol important chiar si in intelegerea acesteia.
Exista insa o alta prejudecata suparatoare, dupa care matematica inseamna intii de toate logica. Sir Atiyah o demonteaza fara dificultate, aratind ca doar in finalul rationamentelor sale matematicianul are nevoie de logica, demersurile obisnuite fiind unele de tip intuitiv si de imaginatie indelung si minutios cultivate. El spune:
"Well, the idea that mathematics is synonymous with logic is a great ridiculous statement that some people make. Mathematics is very difficult to define, actually, what constitutes mathematics. Logical thinking is a key part of mathematics, but it's by no means the only part. You've got to have a lot of input and material from somewhere, you've got to have ideas coming from physics, concepts from geometry. You've got to have imagination, you're going to use intuition, guesswork, vision, like a creative artist has. In fact, proofs are usually only the last bit of the story, when you come to tie up the... dot the i's and cross the T's. Sometimes the proof is needed to hold the whole thing together like the steel structure of a building, but sometimes you've stopped putting it together, and the proof is just the last little bit of polish on the surface.
So the most time mathematicians are working, they're concerned with much more than proofs, they're concerned with ideas, understanding why this is true, what leads where, possible links. You play around in your mind with a whole host of ill-defined things."

In documentar apare si Kim Peek, cel dupa care s-a inspirat filmul Rain Man (cu Dustin Hoffman)


Labels: ,