Science is the best thing we can do. And I think it is better for men to seek order in a chaotic manner instead to study chaos in an orderly fashion.

Friday, June 29, 2012

Clonele si politica

Vezi articolul lui Mihai Damian, Invazia clonelor

Articolul mi se pare remarcabil. Clona este, cred, chiar mintea ideologica sau politrucul. Convingerea mea este ca rata de multiplicare a politrucului este chiar si in conditii obisnuite una destul de inalta: daca insa politrucul ajunge sa infesteze/deturneze invatamintul, rata sa de multiplicare devine una catastrofal de mare, adica necontrolabila.
In societatile umane se confrunta dintotdeauna teoria si ideologia — reprezentantii teoriei sint intelectualii, in vreme ce aceia ai ideologiei sint politicienii. Ideologiile (si ideologii) se multiplica repede dar sint instabile si mai degraba anarhice, teoriile se construiesc cu eforturi si sint mai dificile dar sint durabile si eficiente. Foarte multi oameni au dificultati majore in a decela ideologicul de teoretic, cei mai multi numesc ideologie ceea ce e teorie sau invers. De aici si marile probleme ale modernitatii.
Insa una dintre cele mai mari probleme este tocmai aceasta: anume ca intelectualii insisi isi gindesc adesea gresit aliantele de idei — traditionala este, de pilda, alianta religie-filosofie-politica. In aceasta si-au gasit sursa aproape toate marile erori ideologice ale secolului trecut. Astazi este clar ca politica este aceea care infesteaza ideologic tot ceea ce atinge. Alianta moderna ar trebui sa fie religie-filosofie-stiinta.

Wednesday, June 27, 2012

Ehrlichkeit vor allem

(vezi hotnews.ro)

Doamna Angela Merkel da clasa (politica) tuturor "stingacilor" din Europa -- stie prea bine cum e cu comunistii -- fiindca a trait in comunism. Mai mult, spre deosebire de multi altii care au trait in comunism, doamna Merkel a invatat ceva important din comunism fiindca ea stie ca punerea datoriilor la comun este o masura comunista, adica hotie de stat. Mare parte din ideile stingii europene au de-a face cu marxismul.

Noi romanii insa, care ne-am ratacit asa de rau in comunism ar trebui sa nu mai votam vreodata cu o formatiune de stinga. Solutia democratica este sa avem mai multe partide liberale sau de dreapta, pentru a nu fi obligati sa mai votam stinga -- si cind vorbesc de partide liberale nu am in vedere partide complet compromise de viziuni stingiste ca PNL.
In Romania, stinga nu poate insemna altceva decit comunism, adica raspunderi la comun si privilegii privatizate.

Ponta si neocomunistii sai ataca

Corneliu Dan Berari a folosit termenul de lovitura de stat parlamentara (vezi articolul sau de pe contributors.ro). Cred ca termenul este unul potrivit. De fapt, vorbim de o lovitura de stat consecutiva celei din 2007 prin care a fost suspendat presedintele. Asadar, lucrurile se repeta. Si se repeta fiindca n-am rezolvat problema: fiindca inca nici azi nu avem mecanismul prin care sa ferim democratia de arbitrarul politicianist. Iar stinga politica din Romania este cel mai nereformat segment al societatii, incit, putem spune fara teama de a gresi ca vorbim de mostenitorii directi ai comunismului.
Argumentul e simplu.
Primul ministru ignora cu buna stiinta faptul ca presedintele Romaniei e ales si ca acesta reprezinta direct cel putin 5 milioane de romani. Primul ministru ma ignora pe mine, va ignora pe d-voastra si inca vreo cinci milioane. Cit despre autoritatea presedintelui, ea se bazeaza pe vot, nu pe sondaje. Asadar, cind primul ministru numit dar fara mandat direct din partea alegatorilor vorbeste batjocoritor despre presedintele ales al Romaniei, el de fapt ni se adreseaza batjocoritor noua.

In toti anii astia n-am avut in nici un moment in fata pe marele Titulescu, ci mai degraba pe micul Iliescu, adica pe Victor Ponta.
Iata ce ne spune d-nul Victor Ponta, incercind sa ne paseze problemele sale:
"Pot sa constat doar ca se implinesc opt ani de cand noi ca tara am fost tot timpul divizati, tot timpul pusi sa ne luptam intre noi, categorii sociale, Guvernul cu Opozitia, sindicate cu patronate. Traim intr-o tara in care de opt ani ceea ce vedem la TV si ceea ce se intampla cu adevarat in spatele televizorului sunt lucruri total diferite".

Divizati sint politicienii, nu tara. Politicienii au problemele astea, nu publicul larg. Si e bine ca politicienii sint divizati, fiindca se controleaza unii pe altii: in democratie chiar asa stau lucrurile, politicienii trebuie sa se urmareasca si sa se controleze unii pe altii. L-am votat pe Basescu, printre altele si pentru a semnala un furt intelectual evident: asadar, nu l-am votat pe presedinte ca sa intoarca privirea. Daca primul ministru e hot, vreau sa se ia masuri inainte de a fura Hidroelectrica prin interpusi. In orice caz, ultimul lucru pe care mi l-as dori ar fi ca politicienii sa fie uniti in cuget si simtiri -- caci m-am invatat deja ca la noi, atunci cind politicienii stau linistiti, se fura in liniste.

Primul ministru dovedit hot ne mai spune:
"Si atunci sunt cu atat mai convins ca datoria mea fata de milioanele de oameni care au avut incredere in cei care ne-au votat si care au stat acasa sau se uita la televizor si se gandesc la viitorul lor este sa arat un drum care este cu totul altfel fata de ceea ce a fost in acesti opt ani, sa inchidem ranile deschise in aceasta perioada, nu sa creez altele si sa demonstrez ca datoria noastra este sa-i unim pe romani in lucruri bune, nu sa-i atatam si sa-i speriem si sa-i controlam prin frica".

Oamenii nu l-au votat inca pe Ponta, au votat niste primari si consilieri, ce-i drept, cam rosii. Insa nu, categoric nu: NU noua ne e frica de presedintele Basescu ci politicienilor care fura, politicienilor organizati in clanuri, politicienilor pusi pe jaf. NU pe noi ne asculta DNA-ul (e vorba de ascultarea telefoanelor), ci pe politicienii corupti. Noua ar trebui sa ne fie mai degraba frica de neocomunistii vopsiti in democrati, de majoritatea USL care preia puterea prin tertipuri (vezi cumpararea parlamentarilor om cu om), prin ideologizarea iresponsabila a canalelor media.

P.S. Am vazut, intre timp, ca pe site-ul Deutsche Welle se reia termenul de lovitura de stat parlamentara.

Hidroelectrica

Domnilor, eu nu inteleg mai multe lucruri simple: nu inteleg cum de mai este posibil ca in 2012 politicienii sa se amestece in halul asta in afacerile firmelor, chiar in cele ale firmelor cu actionariat dominant de stat. Este sau nu Remus Borza fost coleg de facultate cu primul ministrul Ponta care s-a dovedit a fi hot? Este sau nu asta un conflict major de interese?
E foarte important de stiut exact care e mecanismul prin care, un cunoscut al primului ministru a putut deveni peste noapte administrator juridic al celei mai importante companii energetice a Romaniei.
Pentru mine, toata povestea asta cu Hidroelectrica seamana mai mult cu o preluare abuziva. Aceasta magnitudine a amestecului politicului in afaceri mai este atinsa doar in cazul nationalizarilor: doar acolo se mai poate intilni ignoranta asta penala, neintelegerea fundamentala legata de cel mai important activ al unei companii care e, fireste, increderea.
Domnilor, legile Romaniei ar trebui modificate in asa fel incit niciodata vreun politician sa nu mai aiba acces direct la vreo companie.
Pina atunci insa, as vrea sa vad o ancheta DNA la Hidroelectrica.

Monday, June 25, 2012

Despre o eroare comuna a celor de dreapta

Mi se pare o greseala insistenta pe unificarea dreptei din Romania intr-o singura miscare politica. E drept ca dezbinarea dreptei nu ar fi de nici un folos politic intr-o Romanie moderna, insa cred ca ar trebui sa existe cel putin doua astfel de miscari de dreapta independente: adica sa avem cel putin doua partide politice de dreapta independente, tocmai pentru a oferi electoratului posibilitatea de a taxa pe cel care a gresit la guvernare. Daca electoratul ar avea o oferta de dreapta suplimentara, n-ar mai fi tentat sau si mai rau, obligat sa voteze stinga comunistoida.

Noi, cei cu simpatii de dreapta stim ca stinga din Romania este mostenitoarea directa a comunismului si ca este, practic irecuperabila. Si e bine ca ne e confirmata cu subiect si predicat de catre un reprezentant al stingii comuniste din Romania. Cum am spus de atitea ori, stinga politica din Romania este cancerizata de comunism si chiar nu mai e posibila insanatosirea ei. Este, de aceea, necesara initiativa mai multor partide de dreapta pentru a face plauzibila si posibila renuntarea la orice orientare de stinga dar si pentru a salva totodata sistemul pluripartit. In Romania ultimelor decenii, toate orientarile de stinga au esuat lamentabil in variante autoritariste sau semiautoritariste de tip comunist.
In lume, aproape toate tarile democratice cu economii foarte competitive au sisteme politice dominate de partide de dreapta (vezi Japonia, Statele Unite, etc ) -- tema asta e de mai multi ani in atentia unui filozof remarcabil de la noi, e vorba de Catalin Avramescu. Azi, fara un proces al comunismului, noi romanii mai putem aspira la un viitor democratic doar daca vom fi in stare sa desfiintam prin vot orice fel de orientare de stinga populist-comunistoida.

Wednesday, June 20, 2012

Adrian Nastase la zdup

Se pare ca justitia a inceput si la noi sa-si faca treaba. Era si timpul.

vezi hotnews.ro

Tuesday, June 19, 2012

Papura si invatamint

Iata ce spune un fost ministru al educatiei si fost rector al Universitatii Babes-Bolyai din Cluj despre acuzele de plagiat privitoare la teza de doctorat a premierului Victor Ponta:
"Din pacate, in Romania sunt oameni care se ocupa in a gasi nod in papura la altii".
(vezi hotnews.ro)
Bun, nodurile nu trebuie cautate, le vedem cu totii, da' unde naiba-i papura?

Cultura comunistilor si Ferma animalelor

Fireste ca am fost si eu, ieri, intre 19 si 19:50, la miscarea papioanelor pe Aleea Alexandru, 38.

E o gluma buna sa pui papion unui om care isi spunea singur porc cind era in viata, unui om ce pare si azi desprins din Ferma Animalelor a lui Orwell: amintiti-va de Cenaclu' si incercati sa intelegeti cum vad inca si azi cultura oamenii asemenea lui Adrian Paunescu.
Prin OUG 27/2012, una dintre cele mai performante institutii publice de la noi, Institutul Cultural Roman a fost trecut peste noapte sub control parlamentar, adica in subordinea uneia dintre cele mai ineficiente institutii romanesti.
Iata si o mostra de maturitate comunista:
„luând în considerare faptul că neadoptarea măsurilor propuse prin prezenta ordonanță de urgență va duce la prelungirea efectelor profund negative ale unor stări de lucruri care tind să afecteze, cu titlu de permanență, sentimentul de apartenență la națiunea română a celor stabiliți, vremelnic, în alte state”.

De ce merge prost justitia din Romania

Incepe sa fie clar acum de ce justitia din Romania e malformata: de ce marii corupti au putut-o fenta atita timp, de ce exceptia de neconstitutionalitate a facut cariera in aceasta tara. Acum putem explica puhoiul de aminari. E clar acum de ce poti da cu tunul si abia daca gasesti citiva oameni competenti in justitie: eu unul am acum toate motivele sa cred ca multe lucrari de licenta si doctorate in drept ar putea fi similare doctoratului lui Victor Ponta -- vorbim aici de Universitatea din Bucuresti si nu numai, de lucrari recente sau ale unor politicieni.
Justitia, sistemul imunitar al societatii romanesti ar putea fi grav afectat de fenomen.

vezi
Nature, News, Romanian prime minister accused of plagiarism
Frankfurter Allgemeine Zeitung, Plagiatsvorwurf gegen Rumäniens Ministerpräsident
hotnews.ro, Revista Nature: Premierul roman Victor Ponta, acuzat de plagiat.

Sunday, June 17, 2012

Inteles, arta, moarte

(vezi articolul Moarte si arta al lui Rupert Wolfe Murray)

A construi minunat sau a descoperi transcendentul fara a intelege inseamna sa ramii sau sa ajungi un orfan al istoriei. Cit despre marii cuceritori, ei ramin niste nomazi infantili ai unui spirit cu putere de farmec si blestem care a marcat si va marca generatii.

Arta ca inteles. Arta si intelegerea. Arta ca tarim al armoniei, ba chiar armonia disonantelor. Arta ca rezonanta.
Nu cred ca arta are prea mult de-a face cu moartea. Nu exista o arta a mortii, nu murim artistic, murim cum putem. Probabil ca Timur era shizoid: pur si simplu avea nevoie de un echilibru, caci milioanelor de morti nu le putea opune altceva decit o arta sublima.
Cred ca arta nu poate fi decadenta in sine decit daca e rupta de inteles, de intelegere. Timur era invatat si crud: un om invatat si crud nu intelege compasiunea. Arta nu presupune compasiunea dar are nevoie de intelegere. Dar oare poate exista intelegere plenara fara compasiune? Probabil ca nu.
Nu doar pentru a ne impaca cu noi, cred ca cel mai nimerit ar fi sa asimilam Samarkandul lui Timur cu opera acelor aristocrati ai spiritului vremii: ei n-au ucis, dar au construit sub Timur Lenk. Samarkandul e de fapt tragedia lor fiindca, foarte probabil, nici ei nu intelegeau ceea ce nu intelegea Timur.

Despre dreapta si revenirea comunismului

vezi articolul lui Dragos Paul Aligica, Cum vine treaba cu Planul: Despre PDL, Opozitie, Reformism si d-l V. Blaga

Asa este. E destul de evident ca Vasile Blaga face parte dintre cei care si-au dat deja masura.
In momentele astea, probabil ca in fruntea PDL-ului ar trebui sa-l avem pe MRU. Din pacate, MRU nu este nici macar membru PDL iar trecerea de la un partid la altul n-ar trebui sa mai fie totusi doar un amanunt pentru cei care vor sa construiasca ceva.
Multi ar spune ca Sever Voinescu e prea tinar si ca nu are experienta de lider sau manager: desi e un intelectual de marca, nu stiu citi dintre cei cu state vechi in PDL l-ar sustine. Cristian Preda este un foarte bun politolog dar nu stiu in ce masura l-ar putea ajuta asta intr-o pozitie de lider politic major. Teodor Baconschi pare potrivit: are verb, e toba de istoria miscarilor de dreapta, e intelectual pur-singe desi uneori cam intempestiv. Are ceva mai multa experienta organizationala dar parca tot insuficienta, transparenta nu pare sa fie printre obiectivele sale.
Monica Macovei ar fi probabil mai potrivita, fiindca iata, daca justitia e inca in buna parte independenta sub deja evidenta restauratie de tip comunist, asta se datoreaza strategiilor gindite de ea in scurta perioada in care a fost ministru al justitiei. Transparenta pare sa fie unul dintre obiectivele bine definite de Monica Macovei si este exact ceea ce lipseste societatii romanesti in cea mai mare masura. Monica Macovei are mina buna inclusiv in alegerea oamenilor. Este un om din justitie care stie foarte bine cum merg lucrurile in domeniu: iar justitia este ceea ce lipseste inca in tara asta. Cei de la stinga nu doar ca o urasc dar se tem de ea, iar in afara Monica Macovei si-a facut deja un bun renume.

Iata, in anul 2012, noi inca n-am judecat in justitie comunismul iar oamenii simpli inca cred ca comunismul este dezirabil: oamenii simpli voteaza in stare de ebrietate ideologica indusa in mod criminal de catre presa mogulilor securisti care-si doresc si au inceput deja restauratia -- nu criteriile de business ii ghideaza pe moguli, fiindca multe dintre afacerile lor vizeaza si submineaza statul, ci nevoia lor de a avea un control direct si total asupra statului.
Daca poporul vrea sa traiasca mai bine, el trebuie sa se trezeasca: el trebuie sa vrea sa munceasca, nu sa-si doreasca sa fie lasat sa fure, sa fie incompetent, delasator, indiferent si iresponsabil ca in vremea comunismului. Nu poti readuce la realitate poporul fara o justitie autentica. Nu poti, doar pe baza de ideologie sa conduci un popor decit daca pactizezi din nou in mod criminal cu ideea comunista in care totul se uniformizeaza, in care responsabilitatile se comunizeaza iar privilegiile se privatizeaza.
Stinga de la noi a fost cancerizata de comunism iar oamenii simpli nu par sa-si dea seama de asta, intocmai cum intr-un organism bolnav de cancer celulele sanatoase nu doar ca nu le mai recunosc pe cele bonave, dar se imbolnavesc la rindul lor, preluind tumoarea.
Sistemul imunitar al unei societati este justitia cuplata cu memoria si istoria. Or, malformatia de stinga numita comunism procedeaza de fiecare data in mod similar. Incepe restauratia cu atacul asupra memoriei societatii: zilele astea a fost schimbat din functie, in mod cu totul netransparent, Dorin Dobrincu, un om care nici macar nu si-a exprimat vreodata public viziunile politice. La fel de netransparent si fara legatura cu vreun criteriu de competitivitate a fost schimbata conducerea IICCMER.
Este atacat direct nucleul anticomunist, constiinta vie a societatii noastre civile: e vorba de Patapievici, Tismaneanu si Basescu carora nu li se poate ierta condamnarea comunismului. Unor oameni ca Ion Iliescu, Corneliu Vadim Tudor, Dan Voiculescu zis Felix, Adrian Nastase dar si unor oameni politici mai tineri evident comunistoizi ca Victor Ponta sau Titus Corlatean care inca n-au fost judecati pentru propagarea ideilor comuniste in societatea Romaneasca, condamnarea comunismului le produce inca frisoane.
Pentru cei care au invatat lectia istoriei recente si care nu au mai putut fi infectati cu virusul Antenelor, Realitatii, TVR-ului re-re-re-politizat, pentru cei care nu viseaza ca drogati la Dacia protocronista comunistoid-securista a lui Felix, este evident ce se intimpla. Se intoarce comunismul, de data asta bine camuflat sub pulpana oligarhilor care privesc cu jind la "realizarili marete" ale mamei Rusia.
Sa nu ne mai lasam amagiti.

Dintre toti cei pe care i-am enumerat mai sus, cel mai potrivit om pentru a reconstrui dreapta (sau PDL-ul daca va fi cazul), este, din pacate, in afara politicii. El este chiar Horia Roman Patapievici, cel care, impreuna cu Mircea Mihaies a construit cea mai performanta institutie publica din Romania ultimilor ani. Fie si numai preluarea presedintiei PDL-ului i-ar zdruncina probabil serios pe toti cei care, in zilele astea, fara urma de scrupul procedeaza -- fara mandat -- la recomunizarea agresiva a spatiului public romanesc.
Recunosc, sint dintre cei care i-am judecat aspru pe intelectualii de marca ce s-au amestecat prea mult in politica, iar acum stiu ca fara ei nu putem scapa de comunism. Caci comunismul nu a fost o boala oarecare: a fost si este cancerul social de care nu putem scapa decit punind la un loc memoria, istoria si justitia. Si este evident ca nu se poate face asta nicaieri fara intelectuali. Iar noi romanii, nu putem face asta fara Horia Roman Patapievici. Horia Roman Patapievici ne-a dovedit deja prea multe. Eu unul nu mai am nevoie de nici o dovada.

Iertare domnule Horia Roman Patapievici pentru indoielile in ceea ce va priveste, dar v-am judecat prea aspru. Astazi imi este clar ca, in Romania, judecindu-i aspru pe intelectualii remarcabili ajungi sa-i promovezi direct pe cei ca Dan Voiculescu zis Felix si pe cei ca Dan Diaconescu, adica chiar pe cei care traiesc plenar si convingator in promiscuitate, tragindu-i pe cei simpli dar nu neaparat inocenti dupa ei.

Monday, June 11, 2012

Cu parere de rau, dar...

s-ar parea ca reduta anticomunista nu mai e la Timisoara ci la Cluj.

Semiţară si semipopor

Semianalfabetii ne conduc si ne vor conduce.
OTV-ul produce de ani de zile comunizarea cea mai agresiva a societatii romanesti. Altfel, nu este nici o deosebire de substanta intre PP-DD si USL.
Nenorocirea este ca Ion Iliescu, Dan Voiculescu, Dan Diaconescu sint cu totii semianalfabeti: daca ar fi fost analfabeti, n-ar fi putut face atita rau. Semianalfabetii sint buni la politica, nu la scoala.
Cit despre poporul roman, el are si va avea semidemocratie, semibunastare, va face semiscoala, cei invatati de la noi vor face aici semidoctorate iar poporul va fi mereu cu o buca in comunism.

Bucurestiul e din nou sub comunisti

M-am inselat din nou: credeam ca romanii pot fi rationali la vot. Credeam ca au invatat ceva in ultimii 20 de ani. Este evident insa acum ca mintea romanului a fost malformata grav de comunism si nici macar imbatrinirea si disparitia sa biologica nu vor rezolva lucrurile: fiindca urmasii sai vor fi tarati de comunism, asa cum intr-o familie de alcoolici copiii vor fi tarati de alcoolism. Trebuie sa admitem realitatea asta daca vrem sa recuperam ceva. Nu vom putea niciodata sa ne apropiem de statele dezvoltate: tinta noastra trebuie sa fie una realista. Tinta e normalitatea, nu excelenta.
Temerea mea cea mai mare este ca ne vom pierde intelectualii: si ma refer mai ales la intelectualii mai tineri care nu prea mai au ce face aici.

Cum spuneam, stinga din Romania e totuna cu comunismul. De aceea, putem spune ca la aceste alegeri locale a revenit in forta comunismul. Pe termen lung Romania poate insemna ceva: pe termen scurt si mediu, Romania nu mai inseamna mare lucru. Oamenii simpli de la noi nu pot intelege istoria: iar demnitatea si dreptatea nu le spun nimic. Omul simplu de la noi nu e bun si nici drept: e un oportunist lipsit de scrupule. Nu conteaza ca au murit oameni pentru ca el sa poata azi vota, supararea lui cea mare e ca i s-au luat bani din salariu desi intr-o tara competitiva economic ar fi fost dat afara pentru incompetenta. Nu conteaza ca in comunism au fost chinuiti si omoriti oameni in puscarii. Nu conteaza ca poporul a fost in stare de ebrietate ideologica timp de decenii. Ceea ce conteaza e ca nu (vrem sa) ne revenim. Eu asa citesc aceste alegeri: e vorba de o frica bolnava de schimbare. Ne amagim prosteste ca capitalismul este in criza: vom fi insa calcati in picioare inca o data de comunisti si de propria ignoranta agresiva.

Pentru poporul roman stampila e o copita: poporul care da cu copita e un popor dominat de ideologic, un popor care nu vede dincolo de ideologie. Alaltaieri era comunist, ieri era crestin, azi e din nou comunist. Intelege-l.


Thursday, June 07, 2012

Frica de Felix

Ma tem de oamenii care spun ca nu exista Dumnezeu: de oamenii care cred in Dumnezeu ma tem ceva mai putin.
Hotarit lucru insa, poporului acestuia crestin in cuget si simtiri azi, fost comunist ieri, tot in cuget si simtiri, ii e frica de judecata dreapta: desigur nu-i vorba aici de Judecata de Apoi, nici de Procesul Comunismului, ci de procesele noastre de constiinta, dar si de judecatile de fiecare zi.
Dar ar fi minunat daca poporul s-ar judeca singur si s-ar condamna, nu sa piara, ci daca s-ar condamna doar la o zi de puscarie in celula de izolare a lui Corneliu Coposu: nu pentru nehotarire, ci pentru frica si curaj. Pentru frica de a fi bun si drept dar si pentru curajul nemaipomenit de a vota odata la citiva ani pentru intoarcerea la comunism. Ginditi-va, ar fi rascumparati astfel nu 50 de ani de comunism, ci mai bine de o mie de ori mai mult.

Nu sint dintre cei mai curajosi, dar ma ofer sa fac o zi din perioada de detentie a lui Adrian Nastase daca acesta va fi condamnat. Si sint convins ca mai sint si alti "temerari" ca mine care ar prelua fericiti cite o astfel de zi din tragedia unui destin politic frint de justitie. Poate ca ne-am stringe destui pentru a-i oferi o mica consolare: libertatea.
As face chiar si o saptamina de puscarie pentru ca Ion Iliescu sa-si recunoasca vinovatia reinstaurarii rapide a securism-comunismului in Romania de dupa 1990.
Dar as suporta un regim de detentie de doua saptamini, in loc de concediu, pentru ca oameni ca Ponta sa nu mai ajunga vreodata sa conduca in tara asta.
As sta peste trei saptamini in puscarie daca s-ar putea ca nici un roman sa nu se mai lase imbatat de alcoolul tare al stingii sau drogat cu opiumul lui Marx.

Iertati-ma insa daca la lucrurile pe care nu le mai pot face se adauga doua: la televiziunile lui Dan Voiculescu nu ma mai pot uita nici macar citeva minute, iar in preajma domnului Voiculescu n-as sta nici macar citeva secunde. Mi-e pur si simplu frica de puterea omului astuia. Nu mi-e frica de Dumnezeu dar mi-e frica de Felix. Nu am vazut puterea lui Dumnezeu scoborita asupra nici unui om, stiu, am fost orb: am vazut insa ce le-a facut Felix cunoscutilor mei, doar prin televiziunile sale.

O precizare. Opiumul lui Marx e comunismul, tot un fel de religie…

Monday, June 04, 2012

Despre reusite sau esecuri

Cind imi vin idei remarcabile aproape ca mi-e teama sa avansez sau sa le incerc, imi vine sa-mi iau bicicleta si sa ies pentru a lasa afectele sa se linisteasca -- e nevoie de o minte limpede pentru a critica bine, iar ideile bune iau uneori mintile: daca nu merge o idee ce trebuia sa mearga, stau la nesfirsit pe formule si sar peste mese. In primul caz imi vine sa fug, in al doilea, sa stau.
Ultimele doua zile le-am pierdut aproape in intregime stind pe niste formule despre care credeam ca functioneaza: si nu functioneaza. E greu de descris sentimentul de jena de la sfirsit: jena pentru ca am indraznit sa cred ca trebuie sa mearga.
Astazi insa am din nou o idee...